argint | BSG

ARGINT SITEGeneralități

Argintul nu a stat niciodată prea departe de aur. Dacă aurul e simbol al soarelui, argintul, fiind alb, este simbol selenar, al lunii.

În același timp cu aurul, și argintul a fost cercetat de către alchimiști, care îl numeau „metalul Lunii” sau al Dianei, făcând o analogie între strălucirea argintului și strălucirea lunii.

Argintul înseamnă puritate, înțelepciune (albul – argintiu este simbol al înțelepciunii din străbuni, ale căror tâmple au albit demult). Pe lângă aur, argintul este cel mai răspândit metal prețios.  Are multe proprietăți similare cu ale aurului, dar este mai ușor și se oxidează mai repede.

Din argint se confecționează bijuterii, obiecte uzuale (inclusiv de uz casnic – veselă, cupe etc.), fiind folosit și pentru baterea monedelor, în industria fotografiei, a filmelor, în telefonie, în industria electrică, electronică, în medicină și multe altele. Vesela sau tacâmurile de argint sunt secretul sănătății multor oameni, deoarece argintul purifică. Argintul are rol de antibiotic, antiinflamator, dezinfectant și antioxidant, iar mai nou este utilizat tot mai mult în medicină. Este considerat de catre unii al doilea metal prețios, ca valoare, după aur, și de aceea, cel care se clasează pe locul al doilea, primește medalia de argint.

Argintul este un element chimic, având în tabelul periodic simbolul Ag și numărul atomic 47. Punctul de topire este 960,5° C.

Pentru confecționarea bijuteriilor se folosesc aliaje de argint-cupru. Aceste aliaje au titluri diferite, care se exprimă în mii (‰).

În Franța, spre exemplu, pentru giuvaergie, titlurile legale sunt de 950‰ (titlul I) și 800 ‰ (titlul al II – lea).

Pe lângă bijuteriile propriu-zise, cum sunt inelele, cerceii, lanțurile sau brățările, din argint se mai fac și obiecte uzuale, precum: veselă, tacâmuri, mânere, suporturi, tabachiere, cutii și multe altele.

Datorită faptului că era atât de rar întâlnit, în anii 3000 î. Hh., argintul avea o valoare mai mare decât a aurului. Valoarea argintului a tot scăzut în timp, ajungând ca în zilele noastre aurul să fie cu mult mai valoros.

Denumirea argintului

Romanii considerau argintul ca fiind darul pământului, numindu-l “argentum”, cuvânt care înseamnă “strălucitor”.

Denumirea argintului indică luciul și culoarea lui, ”argentum” în limba latină însemnând ”alb” sau de culoare deschisă. În limba germană, denumirea argintului e silber, iar în engleză – silver. În franceză i se spune argent, termen care indică atât metalul – argint, cât și tot felul de monede, adică bani, iar la figurat, ”argent” înseamnă bogăție.

Numele argintului în spaniolă este plata, de la această denumire rezultând mai târziu și denumirea platină. 

Această denumire are în spate și o istorioară: în anul 1526, exploratorul francez Sebastian Cabot, aflat în slujba spaniolilor, naviga de-a lungul coastelor estice ale Americii de Sud cu două corăbii. L-a uimit abundența podoabelor de argint văzute la indigenii care stăteau aproape de gurile unui mare fluviu. Neștiind că indienii au adus argintul tocmai din minele Boliviei, el a numit fluviul “La Plata”, ceea ce înseamnă “argint” în spaniolă.

Mulți ani după ce a fost descoperită, platina (cu mult mai târziu decât argintul), aceasta era considerată tot un fel de argint, dar de calitate inferioară, nefiindu-i recunoscute calitățile decât mult mai târziu.

Tot de la denumirea acestui metal vine și numele țării Argentina.

Descoperirea și întrebuințarea argintului

Argintul a fost descoperit încă din perioadele grecilor antici, cu mii de ani în urmă (aprox. 3000 î.Hr.). Atena s-a dezvoltat tocmai datorită exploatărilor argintului din zona Laurium (un oraș din Attica).

Din cauza faptului că cel mai des e găsit în natură aliat cu aurul, argintul nu a putut fi obținut ușor în stare metalică decât mult mai târziu decât aurul. Argintul în stare nativă s-a găsit, în Antichitate, în Spania și în Armenia.

În Evul Mediu, argintul și aurul erau considerate metale nobile, spre deosebire de celelalte metale (cupru, plumb etc.), cele din urmă fiind categorisite drept imperfecte.

În Mexic, descoperirea argintului ascunde o povestioară chiar amuzantă: un fermier mexican a găsit în stomacul purcelului pe care îl tăiase, doi bulgări de argint. Animalul înghițise metalul când scurma pământul de la fermă. Atunci fermierul a știut că solul este bogat în argint. Iar de pe urma “descoperirii” purcelului, atât fermierul, cât și locuitorii orașului Guarajunto s-au îmbogățit. În cinstea “descoperitorului”, locuitorii au ridicat în centrul orașului o statuie ce reprezenta un purcel de argint.

În America de Nord, în Peninsula Labrador, a fost găsit cel mai mare bloc de argint din lume, cântărind 3.200 kg.

În țară la noi, argintul se extrăgea odată cu aurul, din minele din Baia Mare, deoarece în toate zăcămintele din țara noastră, aurul apare întovărășit cu argintul.

Când romanii au cucerit cu greu Dacia, în anul 106,  tezaurul Imperiului Roman era aproape sleit.

Ioannes Lydus, istoric din secolul VI, spune că romanii au luat din Dacia 5.000.000 livre de aur, o livră având 453 g, și de două ori atâta argint. Cu această bogăție imensă, romanii au construit apeducte, temple, forul lui Traian, statui din bronz poleit cu aur. Poate autorul a exagerat, deoarece mai târziu, autorul și renumitul istoric francez Jérôme Carcopino (1881 – 1970) spune că, de fapt a fost vorba de numai 165.000 kg de aur și 330.000 kg de argint, ceea ce, oricum, este enorm.

La început, atât aurul, cât și argintul au fost folosite doar pentru a se confecționa podoabe.

Începând cu anii 300 î.Hr., romanii au folosit argintul la baterea monedelor.

Argintul mai e folosit la fabricarea diverselor instrumente de laborator, tot din argint făcându-se sârmă cu întrebuințări speciale, deoarece argintul e foarte bun conductor de electricitate și căldură.

Se utilizează fie ca argint fin, adică pur, fie mai ales sub formă de aliaje de argint. Întreprinderile producătoare extrag argintul din minereurile sale sub formă de lingouri de metal pur. În acest caz, argintul are o finețe de minim 99,99%.

Principalele domenii în care se utilizează argintul sunt:

  • giuvaergerie  – din argint se confecționează, încă din cele mai vechi timpuri, bijuterii purtate ca podoabe, dar și obiecte uzuale de lux;
  • baterea monedelor și a medaliilor;
  • în metalurgie, pentru aliaje speciale;
  • confecționarea obiectelor de cult, a broderiilor și țesăturilor;
  • fabricarea oglinzilor;
  • în fotografie;
  • confecționarea aparaturii de laborator și a instrumentelor medicale;
  • în medicină (pentru aliaje dentare și în terapeutică);
  • în industria electrică, electronică și în telefonie;
  • pentru argintărie;
  • în industria chimică – pentru recipienți;
  • pentru prepararea sărurilor de argint;
  • la fabricarea creuzeților pentru motoare de avioane ș.a.

Argintul mai este folosit și ca metal prețios, pentru stocuri bancare.

Argintul joacă un rol important și în industria sticlei și ceramicii, iar în industria oglinzilor, sticla este acoperită cu un strat subțire de argint.

Și în medicină, argintul este foarte util.

Argintul coloidal este antioxidant: ionii de argint neutralizează radicalii liberi; stimulează imunitatea, fiind considerat ca un sistem imunitar secundar. Este bacteriostatic (oprește dezvoltarea bacteriilor), bacteria fiind un organism unicelular cu membrană încărcată cu sarcina electrică. Citind prospectul suspensiilor cu argint coloidal, mai aflăm că ajută și în cazuri de: ulcer, gingivită, indigestie, candidoză, toxiinfecții alimentare, diaree acută și cronică, sindromul de intestin permeabil, malabsorbție, colită, enterocolită, colon iritabil, hepatită, sindromul oboselii cronice, mononucleoza, herpes, papilomatoza, SIDA, boala Lyme, pneumonie, endocardita, pediculoza, scabie, holera, toxoplasmoza, toxocaroză, paludism, infectii urinare, TBC, pleurezie, otita, sinuzita, meningita, carii dentare, infectii cu Helicobacter pylori, gripa, impetigo, dermatomicoze, eczeme, furunculoza, intepaturi de insecte, psoriazis, arsuri, conjunctivita, blefarita, depresii, deficit de atentie, neoplasm, chimioterapie

Atât aurul, cât și argintul coloidal sunt antialergice. Nici aurul, nici argintul coloidal nu creează reacții adverse, iar unii medici recomandă cu încredere, chiar și pentru copii.

Oricum ar fi, întrebați întotdeauna medicul, înainte de a achiziționa orice tip de medicament, fie el și supliment alimentar.

Proprietățile argintului

Oamenii au descoperit și au folosit aurul cu mii de ani înaintea erei noastre, iar acest fapt a dus și la cunoașterea argintului.

Împreună cu aurul, platina, paladiul și iridiul,  argintul face parte din categoria metalelor prețioase.

Argintul e rezistent la agenți chimici. Având proprietăți fizico-chimice asemănătoare cu ale aurului, a fost întrebuințat, de-a lungul timpului, aproape la fel.

Este moale, maleabil și ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electrică și termică.

Se oxidează  în aer, formând oxizi, și, de asemenea, în prezența sulfului, cu care formează sulfuri.

Aurul nativ care se găsește în multe zăcăminte aurifere este, de fapt, un aliaj natural – soluție solidă- de aur și argint.

Cum se curăță bijuteriile din argint

Bijuteriile din argint, spre deosebire de cele din aur, nu își păstrează culoarea și strălucirea, ci, cu timpul, se înnegresc din cauză că se oxidează.

Pentru a preveni oxidarea argintului, bijuteriile trebuie ținute într-o cutie bine închisă, și trebuie evitată umiditatea. Dar e aproape imposibil ca o bijuterie de argint să nu se oxideze cu timpul.

Totuși, putem lua anumite măsuri, pentru a amâna cât mai mult momentul oxidării:

  • din când în când, trebuie curățate cu o cârpă moale, iar când le punem în cutia de bijuterii, ar fi indicat să le înfășurăm într-o bucată de material din bumbac, moale
  • folosind o periuță  și pastă de dinți, periem fiecare segment al bijuteriilor de argint, apoi clătim cu apă curată și le uscăm foarte bine
  • o altă metodă ar fi o soluție din jumătate de litru de apă fierbinte, o lingură de bicarbonat și puțin detergent de vase, lichid. Introducem bijuteriile în soluție, le lăsăm 15, 20 de minute, după care se șterg cu o cârpă moale, curată, și se usucă bine
  • cartoful extrage oxidul de argint, așa că putem curăța bijuteriile de argint punându-e într-un vas în care am tăiat cartofi și am pus apă
  • lemnul este acid și grăbește oxidarea argintului. Astfel, trebuie evitate cutii de bijuterii din lemn, pentru bijuteriile de argint.

Argintul trebuie ferit de soare, de umiditate, de gaze sulfuroase și de obiecte din cauciuc, deoarece se oxidează și se înnegrește.

Trebuie evitat, pe cât posibil, și contactul direct al bijuteriilor de argint cu parfumurile și produsele cosmetice.

La bijuteriile de argint, pentru a absorbi umiditatea, se pot pune câteva plicuri de silica gel (cum se găsesc și în cutiile de pantofi).

Titlul aliajului pentru veselă coboară în unele cazuri până la 750‰ sau chiar mai puțin. Aceste tipuri de aliaje rămân albe atunci când conținutul de cupru nu depășește 50%.

Bibliografie:

1. I. Lăzărescu, V. Brana, Aurul și argintul, București, Editura Tehnică, 1972.

2. Lecca, Aurel, Uzina Terra, București, Editura Ion Creangă, 1973.

3. Dr. Ion Berbeleac, Zăcăminte de aur, București, editura Tehnică, 1985.

4. Andrieș, Mihai Gheorghe, Destinul comorilor celebre, București, editura Vestala și editura SAECULUM I.O., 2000.

colier_inel_argint

Cea de-a 16-a saptamana a concursului „1000 de bijuterii din argint de la BSG Amanet” a luat sfarsit. Cei 50 de câştigători care s-au desemnat prin tragere la sorți sunt:

Cei doi câştigători care au participat la concursul desfăşurat pe Internet:

1. Jiga Marieta
2. Jiga Diana Maria

Castigatorii concursului desfasurat in agentiile BSG Amanet sunt:

  1. Ardelean Bianca
  2. Ardelean Ionel
  3. Mateescu Felicia
  4. Mateescu Sergiu
  5. Ianos Zamfira
  6. Ianos Raluca
  7. Marciuc Monica
  8. Marciuc Vasile
  9. Pavel Maria
  10. Pavel Maria Roxana
  11. Hantig Daniela
  12. Mayer Daniela
  13. Hancu Ecaterina
  14. Hancu Anca
  15. Marinescu Vasile
  16. Marinescu Georgeta
  17. Lucia Tantan
  18. Gheorghe Margareta
  19. Nenciu Maria
  20. Nenciu Ioan
  21. Deac Ana-Maria
  22. Mihalca Catalin
  23. Bumb-Popovici Liana Monica
  24. Bumb-Popovici Vlad
  25. Grigorescu Lacramioara
  26. Grigorescu Sebastian
  27. Vízi József
  28. Bene Dénes
  29. Peterfi Minerva
  30. Peterfi Iosif
  31. Bogdan Andreea
  32. Bogdan Radu
  33. Panc Felicia
  34. Panc Lucian
  35. Petrut Maria
  36. Petrut Radu
  37. Bodor Lucica
  38. Bodor Ionela
  39. Sefciuc Elena
  40. Sefciuc Dorel
  41. Fulop Gyula-Levente
  42. Kuti Zsuzsanna
  43. Vozaru Ana
  44. Vozaru Serchei
  45. Titi Cristina Mihaela
  46. Titi Teodor Nicolae
  47. Mocutiu Vlad Sergiu
  48. Mocutiu Ramona Maria

Dacă doriți bijuterii din aur sau argint la un preț foarte bun, vă invităm în Agențiile BSG Amanet, sa admirați și sa achiziționați atât aur de investiție, cât și bijuterii deosebite.

Concursul continua, mai sunt încă 15 săptămani în care puteţi câştiga . În această săptămână vă puteţi înscrie la concursul Bijuteriile săptămânii 17 – inel si colier din argint.

Dacă doriți bijuterii din aur sau argint la un preț foarte bun, vă invităm în Agențiile BSG Amanet, sa admirați și sa achiziționați atât aur de investiție, cât și bijuterii deosebite.

lant medalion argint

Cea de-a noua saptamana din concursul  „1000 de bijuterii din argint de la BSG Amanet” a luat sfârşit . Cei 50 de câştigători care s-au desemnat prin tragere la sorți sunt:

Cei doi câştigători care au participat la concursul desfăşurat pe Internet:

  1. Ciupa Daniela Iuliana
  2. Negru Amalia

Castigatorii concursului desfasurat in agentiile BSG Amanet sunt:

  1. Table Simion
  2. Pai Remus
  3. Teodorescu Alina
  4. Galea Camelia
  5. Armas Mircea
  6. Armas Ancuta;
  7. Chindris Daniel
  8. Chindris Monica
  9. Luta Vasile Aurel
  10. Dima Veronica
  11. Ozvald Claudiu
  12. Ozvald Cristina
  13. Serban Florina
  14. Serban Costin
  15. Mocanu Florenta
  16. Neacsu Maria
  17. Ferenti Voichita
  18. Covaci Adina
  19. Seikei Maria
  20. Seikei George
  21. Szasz Francisc
  22. Szasz Eva
  23. Iakab Etelca
  24. Poszet Beata
  25. Chelaru Madalina
  26. Chelaru Iulia
  27. Marcus Margareta Elisabeta
  28. Nemethi Carmen
  29. Mierea Gabriela
  30. Blaga Adrian
  31. Marosi Mirela
  32. Vlad Florin
  33. Rosu Nusa Eleonora
  34. Dobrescu Adela
  35. Ardelean Loredana
  36. Ardelean Georgeta
  37. Hagiu Laura
  38. Iusub Loredana
  39. Baranka Margareta
  40. Gabor Zsuzsanna
  41. Biserica Dumitrel
  42. Deacu Madalina
  43. Sandu Maria
  44. Sandu Giorgiana
  45. Solomonian Ramona
  46. Fedeniuc Claudia
  47. Tiptis Florica
  48. Veres Luminita

Dacă doriți bijuterii din aur sau argint la un preț foarte bun, vă invităm în Agențiile BSG Amanet, sa admirați și sa achiziționați atât aur de investiție, cât și bijuterii deosebite.

Concursul continua, mai sunt încă 16 săptămani în care puteţi câştiga . În această săptămână vă puteţi înscrie la concursul Bijuteriile săptămânii 10 –brăţară şi cercei din argint.

Dacă doriți bijuterii din aur sau argint la un preț foarte bun, vă invităm în Agențiile BSG Amanet, sa admirați și sa achiziționați atât aur de investiție, cât și bijuterii deosebite.

concurs bijuterii argint

Începem luna Aprilie cu a treia săptămână de concurs, în care puteţi câştiga alte două bijuterii din argint superbe. Bijuteriile oferite drept premiu sunt alese dintre cele expuse la vânzare în agențiile BSG Amanet.

În această săptămână premiile sunt:

  1. Un inel din argint format din două părți unite – o parte are piatră mov, iar cealaltă incoloră. În trecut, inelul vorbea despre statutul social al celui ce-l purta.n Roma antică, sclavii nu aveau voie să poarte inele. Oamenii de rând aveau voie să poarte doar inele din fier, şi numai nobilii purtau inele din aur, argint sau alte metale preţioase. Inelul este simbolul dragostei, dar şi al prieteniei sau al credinţei.

inel argint piatra miv

 

  1. O brățară din argint cu pietre mov cu forme ovale. Pietrele ovale și alungite redau mâinii mai multă eleganță. Se spune despre pietrele mov ca reduc furia, nerabdarea, cosşmarurile, agitaţia, tristeţea și lipsa de comunicare. Ajută la canalizarea energiilor, la renunţarea la vicii, la temperarea obsesiilor sau dependenţelor și la la realizare profesională.

bratara argint pietre mov

 

Pentru a participa la concurs, mai întâi va trebui să citiți cu atenție Regulamentul Oficial al concursului, și să urmați pașii menționați la ”Mecanismul concursului”:

  • Pe pagina de facebook BSG Amanet: https://www.facebook.com/BSG.ro/ se va posta acest articol. Condiția de participare la concurs este sa lasati un comentariu la postare, cu textul ”Recomand” și numele unui prieten lin lista dumneavoastra.

1

  • A doua condiție de participare este sa lasați un mesaj la acest articol, mai jos, la rubrica ”Lasă un mesaj.  Mesajul trebuie sa contina acelasi text ca și comentariul lasat pe Facebook: ”Recomand” și numele prietenului.

3

Pentru câștigătorii rezultați în urma tragerii la sorți se vor acorda 2 premii: unul pentru participant și celalalt pentru prietenul menționat în comentariu.

concurs amanet

Va dorim mult noroc!

argint inel cercei

Iată că deja ne aflăm în cea de-a doua săptămână de concurs, în care puteţi câştiga alte două bijuterii la fel de frumoase. Bijuteriile oferite drept premiu sunt alese dintre cele expuse la vânzare în agențiile BSG Amanet.

În această săptămână premiile sunt:

  1. Un inel dublu din argint cu zirconiu. Este format din două părți unite, iar zirconiul are o strălucire de diamant și impresioneaza prin finețe si delicatețe. Semnificatiile zirconiului sunt  respectul, încrederea și înțelepciunea, fiind considerat ca scut împotriva geloziei și a conflictelor provocate de neîncredere.

inel argint zirconiu

  1. O pereche de cercei din argint cu pietre incolore de zirconiu care scoate în evidență senzualitatea feminină. Acești cercei se potrivesc unei ținute elegante și evidențiază linia gâtlui.

cercei zirconiu

Pentru a participa la concurs, mai întâi va trebui să citiți cu atenție Regulamentul Oficial al concursului, și să urmați pașii menționați la ”Mecanismul concursului”:

  • Pe pagina de facebook BSG Amanet: https://www.facebook.com/BSG.ro/ se va posta acest articol. Condiția de participare la concurs este sa lasati un comentariu la postare, cu textul ”Recomand” și numele unui prieten lin lista dumneavoastra.

1

  • A doua condiție de participare este sa lasați un mesaj la acest articol, mai jos, la rubrica ”Lasă un mesaj.  Mesajul trebuie sa contina acelasi text ca și comentariul lasat pe Facebook: ”Recomand” și numele prietenului.

3

Pentru câștigătorii rezultați în urma tragerii la sorți se vor acorda 2 premii: unul pentru participant și celalalt pentru prietenul menționat în comentariu.

bijuterii

Vă dorim mult succes!

inel si bratara argint

Pentru a participa la concurs, mai întâi va trebui să citiți cu atenție Regulamentul Oficial al concursului, și să urmați pașii menționați la ”Mecanismul concursului”:

  • Pe pagina de facebook BSG Amanet: https://www.facebook.com/BSG.ro/ se va posta acest articol. Condiția de participare la concurs este sa lasati un comentariu la postare, cu textul ”Recomand” și numele unui prieten lin lista dumneavoastra.

1

  • A doua condiție de participare este sa lasați un mesaj la acest articol, mai jos, la rubrica ”Lasă un mesaj.  Mesajul trebuie sa contina acelasi text ca și comentariul lasat pe Facebook: ”Recomand” și numele prietenului.

2

3

Pentru câștigătorii rezultați în urma tragerii la sorți se vor acorda 2 premii: unul pentru participant și celalalt pentru prietenul menționat în comentariu.

Bijuteriile oferite drept premiu sunt alese dintre cele expuse la vânzare în agențiile BSG, de unde puteți cumpăra, la cele mai bune prețuri, bijuterii la fel de frumoase și unice.

În această săptămână premiile sunt:

  1. Un inel din argint cu pietre albastre de opal, cu  irizații spectaculoase.  Irizațiile sunt coloraţii similare curcubeului, apărute în urma unui proces de interferenţă a luminii albe prin straturi transparente subţiri.  Jocul de culori al opalului e cunoscut sub denumirea de ”opalescență”.

IMG_9551

Pietrele de opal sunt printre primele pietre prețioase descoperite în lume. În cultura romană, opalul era considerat piatra iubirii sau a sperantei.

2. O brățară din argint cu nuanțe albastre. Albastrul este simbolul solemnității, al înțelepciunii.

bratara argint

Aceste bijuterii se potrivesc personalităților puternice.

IMG_0554

Vă dorim mult succes!

Ultima săptamână a concursului  ”1000 de bijuterii din argint de la BSG Amanet” a început. În această săptămână șansele de câștig sunt și mai mari, deoarece venim cu 12 bijuterii.

În această săptămână premiile sunt:

cercei_argint

1. O pereche de cercei din argint cu pietre albastre și albe.

medalion argint

2. Un medalion din argint cu piatra albastra, inconjurata de pietricele albe.

3. O pereche de cercei cu perle.

bij.perle

4. Un lantisor cu medalion cu perla.

perle 20

5. O brățară din argint cu pietre roz și mov sub forme de flori.

bij5sapt20

6. Un medalion din argint cu pietre roz, sub formă de floare.

medalion_floare

7. Inel din argint cu pietre albe.

pietre albe20

8. Cercei din argint cu un șir de pietre albe.

9. Inel de argint cu piarta roz, ovala.

bij20

10. Bratara din argint cu pietre roz, ovale.

11. Medalion din argint cu perla si pietricele albe.

perla20

12. Lanț din argint.

Pentru a participa la concurs, mai întâi va trebui să citiți cu atenție Regulamentul Oficial al concursului, și să urmați pașii menționați la ”Mecanismul concursului”:

  • Pe pagina de facebook BSG Amanet: https://www.facebook.com/BSG.ro/ se va posta acest articol. Condiția de participare la concurs este sa lasati un comentariu la postare, cu textul ”Recomand” și numele unui prieten lin lista dumneavoastra.

  • 1A doua condiție de participare este sa lasați un mesaj la acest articol, mai jos, la rubrica ”Lasă un mesaj.  Mesajul trebuie sa contina acelasi text ca și comentariul lasat pe Facebook: ”Recomand” și numele prietenului.
  • 3

    Pentru câștigătorii rezultați în urma tragerii la sorți se vor acorda 2 premii: unul pentru participant și celalalt pentru prietenul menționat în comentariu.

    Mult succes!

inel18

Cea de-a 18-a saptamani a concursului „1000 de bijuterii din argint de la BSG Amanet” a ajuns la final. Cei 50 de câştigători care s-au desemnat prin tragere la sorți sunt:

Cei doi câştigători care au participat la concursul desfăşurat pe Internet:

  1. Veres Anca Ioana
  2. Veres Andreea Maria

Castigatorii concursului desfasurat in agentiile BSG Amanet sunt:

  1. Matei Adriana
  2. Trandafir Petru
  3. Pop Marioara
  4. Pintea Jean
  5. Jurca Elionora Lenuta
  6. Jurca Adrian Raul
  7. Chis Margareta
  8. Chis Ioana
  9. Parje Liliana
  10. Parje Laura
  11. Urzica Dorina si
  12. Urzica Constantin
  13. Dragomir Dorin Florin
  14. Dragomir Robert
  15. Stan Marian
  16. Chira Orenta
  17. Sofronescu Eleonora
  18. Timis Alina
  19. Surd Lavinia
  20. Surd Cristina
  21. Lupu Ana Camelia
  22. Pop Dorina
  23. Cosbuc Valentina
  24. Cosbuc Vasile
  25. Birta Mária
  26. Birta Erika
  27. Neagrau Madalina
  28. Galis Anda
  29. Cuc Oana-Laura
  30. Cavasdan Paraschiva
  31. Koja Mariana
  32. Ivancus Maria
  33. Incze Fodor Dorottya
  34. Fodor Ilona
  35. Beres Melinda
  36. Beres Barna
  37. Avadanei Lacramioara
  38. Plescan Lacramioara
  39. Negvea Dorina
  40. Negvea Paul
  41. Gabor Gizela
  42. Gabor Iancu
  43. Mardagiu Mirabela
  44. Carauta Georgeta
  45. Lakatos Marinela
  46. Lakatos Matei
  47. Boldizsar Anca
  48. Boldizsar Sandor

Dacă doriți bijuterii din aur sau argint la un preț foarte bun, vă invităm în Agențiile BSG Amanet, sa admirați și sa achiziționați atât aur de investiție, cât și bijuterii deosebite.

Concursul continua, mai sunt încă 15 săptămani în care puteţi câştiga . În această săptămână vă puteţi înscrie la concursul Bijuteriile săptămânii 19 – bratara si inel din argint.

Dacă doriți bijuterii din aur sau argint la un preț foarte bun, vă invităm în Agențiile BSG Amanet, sa admirați și sa achiziționați atât aur de investiție, cât și bijuterii deosebite.

bijuterii-argintPrincipala întrebuințare a argintului, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre este confecționarea obiectelor de podoabă, a bijuteriilor.

Pentru confecționarea bijuteriilor se folosesc aliaje de argint-cupru. Aceste aliaje au titluri diferite, care se exprimă în mii (‰).

În Franța, spre exemplu, pentru giuvaergie, titlurile legale sunt de 950‰ (titlul I) și 800 ‰ (titlul al II – lea).

Pe lângă bijuteriile propriu-zise, cum sunt inelele, cerceii, lanțurile sau brățările, din argint se mai fac și obiecte uzuale, precum: veselă, tacâmuri, mânere, suporturi, tabachiere, cutii și multe altele.

Titlul aliajului pentru veselă coboară în unele cazuri până la 750‰ sau chiar mai puțin. Aceste tipuri de aliaje rămân albe atunci când conținutul de cupru nu depășește 50%.

Renumit pentru frumoasele obiecte din argint este palatul Elysée din Paris cu „Salonul de Argint”. Aici, de la ornamentele de pe pereți până la ceasul de pe tăblia de marmoră a căminului, totul este confecționat din argint. Se spune că în acest palat ezistă patru oameni care se ocupă în permanență de lustruirea celor două servicii de masă – serviciul Christofle, care are 1000 de piese, placate cu aur sau cu argintnt și serviciul Puiforcat, cu tacâmuri de argint masiv, tacâmuri care ajung pentru 100 de invitați.

Bibliografie: I. Lăzărescu, V. Brana, Aurul și argintul, București, Editura Tehnică, 1972.

argint-aurArgintul se găsește în natură, cel mai adesea, aliat cu aurul. Aurul nativ care se găsește în multe zăcăminte aurifere este, de fapt, un aliaj natural – soluție solidă- de aur și argint.

Oamenii au descoperit și au folosit aurul cu mii de ani înaintea erei noastre, iar acest fapt a dus și la cunoașterea argintului.

La început, atât aurul, cât și argintul au fost folosite doar pentru a se confecționa podoabe.

Argintul, din cauza faptului că cel mai des e găsit în natură aliat cu aurul, nu a putut fi obținut ușor în stare metalică decât mult mai târziu decât aurul. Argintul în stare nativă s-a găsit, în Antichitate, în Spania și în Armenia.

În Evul Mediu, argintul și aurul erau considerate metale nobile, spre deosebire de celelalte metale (cupru, plumb etc.), cele din urmă fiind categorisite drept imperfecte.

Și acum argintul este considerat metal nobil, având, în mare parte, aceleași proprietăți ca și aurul. Argintul e rezistent la agenți chimici, fiind utilizat, de-a lungul timpului, la fel ca aurul. Din argint se confecționează bijuterii, obiecte uzuale (inclusiv de uz casnic – veselă, cupe etc.), fiind folosit și pentru baterea monedelor, în industria fotografiei, a filmelor, în telefonie, în industria electrică, electronică, în medicină și multe altele.

Denumirea argintului indică luciul și culoarea lui, ”argentum” în limba latină însemnând ”alb” sau de culoare deschisă. În limba germană, denumirea argintului e silber, iar în engleză – silver. În franceză i se spune argent, termen care indică atât metalul – argint, cât și tot felul de monede, adică bani, iar la figurat, ”argent” înseamnă bogăție. Numele argintului în spaniolă este plata, de la această denumire rezultând mai târziu și denumirea platină. Mulți ani după ce a fost descoperită, platina (cu mult mai târziu decât argintul), aceasta era considerată tot un fel de argint, dar de calitate inferioară, nefiindu-i recunoscute calitățile decât mult mai târziu.

Datorită faptului căera atât de rar întâlnit, în anii 3000 î. Hh., argintul avea o valoare mai mare decât a aurului. Valoarea argintului lui a tot scăzut în timp, ajungând ca în zilele noastre aurul să fie cu mult mai valoros.

În același timp cu aurul, și argintul a fost cercetat de către alchimiști, care îl numeau „metalul Lunii” sau al Dianei, făcând o analogie între strălucirea argintului și strălucirea lunii.

Bibliografie: I. Lăzărescu, V. Brana, Aurul și argintul, București, Editura Tehnică, 1972.

bloc-de-argintÎn America de Nord, în Peninsula Labrador, a fost găsit cel mai mare bloc de argint din lume, cântărind 3.200 kg.

Descoperirea a fost făcută de un indian pe nume Uskawik, în 1905, iar istorioara este chiar interesantă. Uskawik, mergând la vânătoare de jderi în pădurile de pini ale Labradorului,scormonind cu cuțitul pământul înghețat pentru a face un foc, a găsit sub zăpadă câteva bucăți de metal strălucitor pe care l-a vârât în sacul lui de vânătoare.

Peste un timp, întorcându-se la coliba sa, se întâlni pe drum cu un negustor de blănuri englez, Robertson, care străbătea satele indienilor cu o sanie trasă de câini, pentru a cumpăra de la ei marfă la prețuri de nimic.

Robertson i-a spus lui  Uskawik că metalul strălucitor găsit de el nu are valoare, dar l-a rugat să-i arate locul în care l-a descoperit. Indianul a căzut de acord, însă i-a cerut în schimb o pușcă de vânătoare.

După ce i-a arătat locul, englezul a mers repede în orașul Montreal, capitala de atunci a Canadei, unde, cu încă doi prieteni, își făcuseră un plan de exploatare a argintului.

Întorcându-se la locul descoperit de indian, scoaseră de acolo, de la adâncimea de 12 metri, un bloc enorm de argint care avea greutatea de 3.200 kg. Însă nu s-a bucurat prea mult de viclenia săvârșită, deoarece muri de indigestie tocmai în timpul petrecerii date în cinstea descoperirii.

Se mai păstrează încă un fragment din acest bloc uriaș de argint, și poate fi admirat în muzeul din orașul canadian Winnipeg.

Bibliografie: Lecca, Aurel, Uzina Terra, București, Editura Ion Creangă, 1973.

argintArgintul a fost descoperit încă din perioadele grecilor antici, cu mii de ani în urmă (aprox. 3000 î.Hr.). Atena s-a dezvoltat tocmai datorită exploatărilor argintului din zona Laurium (un oraș din Attica). Romanii îl considerau darul pământului , numindu-l „argentum”, cuvânt care înseamnă „strălucitor”.

Începând cu anii 300 î.Hr., romanii au folosit argintul la baterea monedelor.

Francezii au numit și încă numesc banii „argent”, tocmai de la denumirea metalului pe care îl foloseau în trecut.

În spaniolă, argintul poartă denumirea  „plata”, această denumire având în spate și o istorioară: în anul 1526, exploratorul francez Sebastian Cabot, aflat în slujba spaniolilor, naviga de-a lungul coastelor estice ale Americii de Sud cu două corăbii. L-a uimit abundența podoabelor de argint văzute la indigenii care stăteau aproape de gurile unui mare fluviu. Neștiind că indienii au adus argintul tocmai din minele Boliviei, el a numit fluviul „La Plata”, ceea ce înseamnă „argint” în spaniolă.

Tot de la denumirea acestui metal vine și numele țării Argentina.

Mai apoi, spaniolii au descoperit minele de argint din Bolivia, iar zăcămintele argintifere din Europa nu au mai deținut supremația.

În Mexic, descoperirea argintului ascunde o povestioară chiar amuzantă: un fermier mexican a găsit în stomacul purcelului pe care îl tăiase, doi bulgări de argint. Animalul înghițise metalul când scurma pământul de la fermă. Atunci fermierul a știut că solul este bogat în argint. Iar de pe urma „descoperirii” purcelului, atât fermierul, cât și locuitorii orașului Guarajunto s-au îmbogățit. În cinstea „descoperitorului”, locuitorii au ridicat în centrul orașului o statuie ce reprezenta un purcel de argint.

 În țară la noi, argintul se extrăgea odată cu aurul, din minele din Baia Mare, deoarece în toate zăcămintele din țara noastră, aurul apare întovărășit cu argintul.

Argintul a fost folosit, de-a lungul timpului, la baterea monedelor, la confecționarea bijuteriilor, pieselor de ornament, tacâmurilor și vaselor. Argintul mai e folosit la fabricarea diverselor instrumente de laborator, tot din argint făcându-se sârmă cu întrebuințări speciale, deoarece argintul e foarte bun conductor de electricitate și căldură.

Argintul joacă un rol important și în industria sticlei și ceramicii, iar în industria oglinzilor, sticla este acoperită cu un strat subțire de argint.

Și în medicină, argintul este foarte util.

Împreună cu aurul, platina, paladiul și iridiul,  argintul face parte din categoria metalelor prețioase. Este moale, maleabil și ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electrică și termică.

Se oxidează  în aer, formând oxizi, și, de asemenea, în prezența sulfului, cu care formează sulfuri.

Bibliografie: Lecca, Aurel, Uzina Terra, București, Editura Ion Creangă, 1973.

aur-tara-noastraLa fel ca și acum, și pe vremea strămoșilor noștri, dacii, aurul și argintul nostru a atras multe popoare lacome. Unul dintre aceste popoare, romanii, după cum știți, în anul 106, după un greu război, a și reușit să pună mâna pe o bună parte din el. Însă nu pe tot. Țara noastră mai are foarte mult aur și argint la care râvnesc mulți, și pe care vor să ni-l ia, de data asta fără război, dacă noi tot nu-l folosim, nu-l exploatăm și ne plângem de criză.

Când au cucerit cu greu Dacia, tezaurul Imperiului Roman era aproape sleit. Romanii erau la fundul sacului. S-a format o comisie de notabili pentru  stabilirea unor măsuri economice drastice. Însă după ce au luat aurul de pe teritoriul țării noastre, nu numai că romanii au fost scutiți de dări, ci a primit, fiecare familie de romani, 650 de dinari, pentru a se simți părtași la victorie, ceea ce era mai mult decât ar fi visat ei.

Ioannes Lydus, istoric din secolul VI, spune că romanii au luat din Dacia 5.000.000 livre de aur, o livră având 453 g, și de două ori atâta argint. Cu această bogăție imensă, romanii au construit apeducte, temple, forul lui Traian, statui din bronz poleit cu aur. Poate autorul a exagerat, deoarece mai târziu, autorul și renumitul istoric francez Jérôme Carcopino (1881 – 1970) spune că, de fapt a fost vorba de numai 165.000 kg de aur și 330.000 kg de argint, ceea ce, oricum, este enorm.

„Acestea din avuția dacilor învinși au fost făcute”, era inscripționat în piatră, pe multe din cele construite.

Trofeul lui Traian, Templul închinat lui lui Mars ultor, adică Marte răzbunătorul au fost construite tot atunci, la Dunărea de Jos.

În Roma, șaptesprezece săptămâni în șir au durat jocurile în arene, 10.000 de gladiatori înfruntându-se cu arma în mână.

Oare de ce nu ne putem folosi noi de bogăția lăsată pe pământul nostru de Dumnezeu? De ce minele stau închise, și aurul nu e exploatat? Așteptăm, din nou, să vină alții să o facă?

sursa foto

Bibliografie:Andrieș, Mihai Gheorghe, Destinul comorilor celebre, București, editura Vestala și editura SAECULUM I.O., 2000.

Rosia-MontanăÎntre Mureș și Arieș se află Munții Metaliferi. Această zonă constituie cea mai veche și cea mai renumită regiune auriferă din Europa, cunoscută sub denumirea de Poligonul aurifer al Munților Apuseni, având ca vârfuri localitățile: Baia de Arieș, Roșia Montană, Săcărâmb, Zlatna, Caraci și Stănija.

Aici, aurul nativ se prezintă în cuiburi, impregnat în gangă sau în sulfuri. În unele locuri se găsesc cuiburi sau vinișoare de aur, sub formă de foițe, plăci, fire sau chiar cristale octaedrice. În alte locuri aurul nativ se găsește sub formă de grăunți până la 3-4 mm, asociați cu pirita, blenda sau galena, cu cuarțul, calcitul și cu rodocrozitul. Mai sunt grăunți de aur de dimensiuni foarte reduse, încât spălarea minereului ne arată doar prezența unui praf de aur care abia se vede. În unele minerale, aurul poate fi atât de fin, încât se poate vedea numai la microscop.

Zăcămintele sunt de diferite tipuri: filoane aurifere (filon – zăcământ cu aspect de plăci format în crăpăturile scoarței pământului prin consolidarea magmei sau prin depunerea unor minerale aflate în soluție în apele termale), volburi, concentrații metasomatice (metasomatoza – transformarea materiei în procesul de formare a minereurilor), impregnații și rețele filoniene.

Adâncimea la care se găsesc zăcămintele cunoscute este, în această zonă, destul de redusă, doar câteva sute de metri.

La Roșia Montană, filoanele aurifere formează adevărate rețele.

Pe lângă aur, mai este și argint, cupru, titan, arseniu, crom, nichel și alte metale.
Cianurarea este cel mai răspândit și mai rapid procedeu de prelucrare a aurului și argintului. Cea mai mare parte din producția anuală de aur și argint provine din minereuri auro-argintifere prelucrate prin acest mod.
Procedeul de cianurare constă în dizolvarea metalelor prețioase (aur și argint) conținute în minereuri cu ajutorul leșiilor alcaline – soluții de cianură și potasiu sau de sodiu de anumite concentrații. Din soluțiile alcaline îmbogățite cu metale prețioase, aflate sub formă de cianuri duble de aur (argint) și sodiu, aurul și argintul sunt precipitate ca nămoluri, cu ajutorul zincului sub formă de praf sau șpan. Pentru ca precipitarea să se facă mai ușor, adesea se adaugă și acetat de plub, care menține zincul neoxidat.
Recuperarea aurului și argintului din soluțiile de cianură se mai face și prin adsorbția (adsorbție – fixare și acumulare a moleculelor unui gaz sau a unui lichid pe suprafața unui corp solid) pe cărbune de lemn, o tonă de cărbune putând precipita cca 24 kg de aur. Se mai poate aplica și procedeul modern al rășinilor schimbătoare de ioni.

Cum s-a format aurul în Munții Apuseni:

Zăcămintele de aur din zona Munților Metaliferi s-au format datorită unor activități metalogenetice (metalogeneza – ramură a geologiei care studiază formarea și răspândirea zăcămintelor minerale în scoarța Pământului) intense ale unui magnetism subsecvent tardiv care s-a manifestat în zona Brad-Sacarâmb prin vulcani riolitici, cum e Băița (roilitul este o rocă vulcanică), andezitici, precum Fața Băii, de andezite cuarțifere (Hondoi, Faerag, Stogul, Barza) și vulcanii dacitici (dacit – rocă vulcanică cenușie) ai Cetrașului. Mai e Trestia, Măgura, Caraci, Dealul Fetii, București-Rovina, Curechiu, Porcurea, Duba-Coasta Mare-Cerburea.

Alte zone mai sunt: Roșia Montană-Bucium-Baia de Arieș și Zlatna-Stănija.

În procesele metalogenetice, coloanele de explozie au avut un rol foarte important, fiind principalele căi de acces pentru soluțiile hidrotermale, care au dus la formarea volburilor aurifere și la concentrațiile de minereuri polimetalice (polimetalic – care conţine mai multe metale; din care se pot extrage mai multe metale; multimetalic).

La Roșia Montană, coloanele de brecie (brecie – conglomerat format prin cimentarea unor fragmente colţuroase de roci de natură sedimentară, pirodastică sau eruptivă) s-au format după efuziunile de dacite. Principala coloană de brecie este Dealul Cetate. Acest deal, care este cunoscut ca fiind singurul „Muzeu minier natural” e străbătut de foarte multe galerii de nivele diferite și în toate sensurile, rezistând de peste 2000 de ani.

Aici, în Dealul Cetate se află multe coloane mai mici, în care se află volburile aurifere. În dealul Cârnic, coloana principală este Cotoroanța.

Țara noastră are, așadar, mari bogății. Avem aur, argint, cupru, titan și multe altele la Roșia Montană. Ce facem cu ele?

Bibliografie: Lăzărescu, Ion; Brana, Viorel, Aurul și Argintul, Editura Tehnica, București, 1972.

salba_de_galbeniÎn unele regiuni ale țării, cu precădere în Banat sau Moldova, femeile de la sate, în afara podoabelor obișnuite (brățări, inele, cercei, lanțuri sau cingători) purtau și unele poartă și în zilele noastre, bani de aur care servesc numai ca bijuterii.

Acești bani/monede de aur străine, cărora țăranii români le spun „galbeni” sau „cocoșei” sunt înșirați pe ață (de obicei roșie) sau cusuți de o panglică neagră și astfel formează sălbile pe care le poartă femeile în jurul gâtului sau pe piept.

În unele ținuturi, salba de galbeni e podoaba țărănească cea mai des întâlnită în foile de zestre . În anumite foi de zestre păstrate din trecut, se găsesc înscrise și sălbile primite de fete de la părinți, și se specifică dacă salba e formată din galbeni mari sau din galbeni mici (gălbănuți).

Cu cât mai bogată era zestrea fetei, cu atât era mai pețită de feciori. Fetele fără zestre, sărace, rămâneau adesea nemăritate, deoarece toți părinții își însurau feciorii după fete cu zestre, cu avere.

Salbele formate din monede de argint turcești (icosari) se numeau icusari.

Mai erau, totodată și talerii, monedele de argint austriece, care au circulat și în țările române.

De asemenea, femeile din Banat mai purtau pe cap „căpițe de taleri”, formate din bani de argint, unele având câteva sute de taleri.

Aceste salbe erau nu doar obiecte de podoabă, ci și componente ale costumului popular.

În fotografie e un tablou de Carol Popp de Szathmari, care a pictat-o pe Marițica Bibescu, soția domnitorului Gheorghe Bibescu (1804 – 1873).

sursa foto


1 2 3
Copyright SC BERTUS SRL. Toate drepturile rezervate