Bijuteriile din aur, dacă sunt păstrate în condiții normale, își pot păstra ani de zile forma și strălucirea pe care au avut-o atunci când au fost create. In plus, dacă știm cum să le curățăm, vor arăta ca și cum ar fi noi, tot timpul. Purtându-le zilnic, bijuteriile, mai ales cele cu pietre, își pot pierde ușor strălucirea, din cauza prafului sau a impurităților. Să le curățăm noi singuri, acasă, nu e greu deloc, dacă știm cum să o facem.

            Bijuteriile din aur se curăță astfel: amestecăm într-un vas apa fierbinte cu săpun lichid, cu detergent de vase sau bicarbonat, după care lasam bijuteriile de aur in solutia rezultata, timp de 15, 20 de minute. Apoi le scoatem, le limpezim cu apă curată și le ștergem ușor cu o cârpă moale sau, și mai bine, cu o bucată de piele de căprioară (se poate găsi și în supermarket-uri). În cazul în care alegem soluția cu bicarbonat, se pune o lingură de bicarbonat în jumătate de litru de apă fierbinte.

           De asemenea, bijuteriile din aur se mai pot curăța simplu, ștergându-le cu o cârpă moale, îmbibată cu spirt (sau alcool medicinal).

Bijuteriile din aur trebuie purtate separat de cele din argint, pentru că aurul, fiind mai dur, poate face ca argintul să se uzeze prin erodare.

           În cazul argintului, cel mai mare dușman e clorul. Așadar, atunci când ne punem să facem curățenie, cel mai bine e să ne scoatem bijuteriile. Atunci când mergem la piscină

sau la SPA este indicat să ne scoatem bijuteriile din argint, deoarece apa din piscină conține o anumită cantitate de clor, iar clorul face ca argintul să se înnegrească.

            Este recomandat ca bijuteriile să se păstreze separat, în cutii, fără a avea contact una cu cealaltă, ca să nu se zgârie. Aurul nu trebuie depozitat în aceeași cutie cu argintul sau alte bijuterii, din alte metale. Cutia în care păstrați bijuteriile trebuie să fie cât se poate de etanșă și căptușită, iar în cazul argintului, se poate depozita in cutii de lemn, simple sau căptușite. Bijuteriile mai pot fi depozitate și în săculeți din material textil (bumbac, catifea sau mătase), însă tot separat.

            Majoritatea bijuteriilor din aur sunt marcate, marca arătând titlul aurului, adică puritatea sau caratajul. Prescurtarea sau simbolul caratului este K sau Kt. Valoarea aurului este dată tocmai de caratajul lui. Astfel, cu cât caratajul aurului este mai mare, cu atât bijuteria este mai valoroasă.
                 Datorită faptului că aurul în stare 100% pură este foarte moale pentru a fi prelucrat în bijuterii, acesta se aliază cu alte metale comune sau nobile, pentru a-și schimba proprietățile mecanico-fizice. Aurul pur este întotdeauna de 24 de carate. Aurul de 18 carate este acela în care, din 24 de părţi, 18 părţi sunt din aur, şi 6 părţi sunt alte metale. Iar în cazul celui de 14 carate, 10 părţi sunt alte metale, iar 14 părţi sunt aur pur. Se foloște aur aliat cu alte metale. Caratul este cantitatea de aur curat, pur din aliaj, egală cu a 24 – a parte din masa totală.
           Aurul “românesc” are în compoziție, în special cupru și argint. De aici și nuanța lui care duce a aur de 24K. Aurul “rusesc” are în compoziție în special cupru, și de aceea are nuanța roșiatică. Aliajul de aur roșu este cunoscut pentru bijuterii din antichitate în carataj de 18K, când era folosit cuprul în proporție de 25%. Sunt foarte multe bijuterii ce se păstrează din acea vreme cu această compoziție. Aurul “alb” de 18K are în compoziție nichel 17,3%, 5,5% zinc şi 2,2% cupru.
           Cu siguranță vă va fi de folos să cunoașteți și să descifrați ceea ce este marcat pe bijuteriile dumneavoastră. De aceea vă prezentăm mai jos marcajele utilizate pentru aur și bijuterii din aur:

           Cel mai des în zilele noastre se găsesc bijuterii din aur și aur de 14 K și de 18 K. Însă se găsesc pe piață și bijuterii din aur de 8K, 9 K, 10K, 12 K, 20 K, 21 K, 22 K sau 24 K. Aurul de 24 K este cel mai pur și cel mai prețuit, deoarece are în compoziție 99% aur.
           Caratajele cele mai des întâlnite sunt: 9K – 37,5% aur, 10K – 41,6% aur, 14K – 58,5% aur, 18K – 75% aur și 22K – 91,6% aur. 

            Amanetarea, creditarea sau împrumutul rapid de bani lichizi este una dintre cele mai vechi activități din lume. La fel ca și în zilele noastre, și în trecut, oamenii aveau nevoie de împrumuturi rapide, pentru perioade scurte de timp. Încă din Antichitate, pe vremea primelor civilizații, oamenii utilizau obiectele lor de valoare, pentru a primi banii de care aveau nevoie iar când returnau suma împrumutată, ei își recuperau obiectele.

            O perioadă de timp, această activitate care îi ajuta pe oamenii simpli, a fost interzisă, până când, în secolul XV, a apărut o organizație de caritate, denumită Muntele de pietate / Monte di Pietà (italiană), Mont de Piete (franceză), sau Monte de Piedad (spaniolă). Această organizație a început să funcționeze în Italia, dezvoltându-se mai apoi în Franța, Spania și în alte state catolice. Scopul acestei organizații care a pus bazele casei de amanet moderne, era să ajute omul simplu, căruia îi era rușine să apeleze la rude pentru împrumut, sau care trecea printr-o perioadă grea din punct de vedere financiar. Împrumutul oferit îl ajuta să depășească această situație. În schimbul banilor, el lăsa gaj unul sau mai multe obiecte, pe care le recupera după returna banii împrumutați. Obiectul amanetat arăta că cel căruia i se oferă împrumut era capabil să iasă din starea în care se afla, pentru că nu oricui i se oferea împrumutul, ci numai celor care meritau (de exemplu, cerșetorilor bețivi nu li se acorda împrumut).

            Dacă oamenii nu mai reveneau cu banii ca sa își ridice obiectul amanetat, obiectul era vândut, pentru a se recupera banii împrumutați, pentru ca acei bani să poată fi dați ca împrumut altor oameni care aveau nevoie.

            În Evul Mediu, activitatea de amanetare a înflorit, fiind o activitate caritabilă a călugărilor din ordinul franciscan. Acești călugări refuzau privilegiile acordate de biserici, susținând că ei trebuie să trăiască la fel ca oamenii simpli, promovând egalitatea dintre oameni. Purtau haine simple, de culoare maro, legate cu o sfoară la mijloc. Ca să-i ajute pe oameni, ei au reînviat amanetarea: le ofereau bani în schimbul unor obiecte sau bijuterii. La returnarea banilor, oamenii plăteau o mică dobândă, care se folosea pentru construirea locurilor de rugăciune.

            Despre  simbolul amanetului, 3 sfere suspendate, se spune că provine de la fapta de binefacere a Sfântului Nicolae, care salvează trei fete sărace de la a fi vândute unei case de toleranță, oferindu-i tatălui lor trei săculeți de galbeni, pe care să-i poată da ca zestre, atunci când își mărită fetele.

            Însă nu doar oamenii săraci și simpli se bucurau de serviciile Amanetului. Ca să-i sponsorizeze lui Cristofor Columb expedițiile sale în care a descoperit America, regina Isabella a Spaniei a apelat la o casă de amanet, unde a lăsat drept garanție bijuteriile sale. De asemenea, Regele Eduard III-lea al Angliei, în secolul al XIV, și-a amanetat bijuteriile pentru a finanța războiul cu Franța. Henric al V-lea, în secolul XV.

            În Europa au existat două familii renumite pentru activitatea de amanet. Una era în Anglia, și se numea Lombard, și alta în Italia, numindu-se Casa de Medici. Casa de Medici avea ca și blazon tocmai acest simbol: trei sfere suspendate. Se mai spune că proveniența acestuia ar fi de la faptul că unul din membrii familiei a reușit să ucidă un uriaș care voia să-l jefuiască, cu trei saci cu bolovani.

            Odată cu apariția coloniștilor, practica amanetării s-a extins și în America. Oamenii se bucurau că nu trebuie să apeleze la bănci, și că se pot împrumuta, fără birocrație, pentru perioade scurte de timp, cu sumele de care au nevoie, recuperându-și, mai apoi, garanția. De atunci, simbolul celor trei globuri suspendate a rămas simbolul amanetului.

Ce trebuie să ştim când intrăm într-o casă de amanet?

            De multe ori se întâmplă să rămânem fără bani înainte de a lua salariul. În acest caz, apelăm la rude, la vecini sau la prieteni. Dar, din moment ce am luat bani împrumut de la cineva, apar şi obligațiile, ca să nu mai vorbim de jena pe care o simțim în momentul în care cerem banii. Dar mai avem şi o altă opțiune: amanetul. Cu siguranță cu toții avem bijuterii, obiecte din aur sau electronice pe care le putem lăsa în siguranță în amanet, obținând pe ele banii de care avem nevoie, iar la ziua de salariu sau când stabilim cu amanetarul, să recuperăm obiectele plătind o dobândă, fără a rămâne cu alte obligații.

            Însă, înainte de a intra într-o casă de amanet, trebuie să ne informăm corect în toate privințele, pentru că bijuteriile oricăruia dintre noi nu au numai valoare materială, ci şi sentimentală. Şi, atunci când le lăsăm pe mâna cuiva, acela trebuie să fie de încredere şi să ne ofere siguranța că obiectele lăsate acolo sunt pe mâini bune. Fie că e vorba de un lănțișor primit de la mama, inelul de logodnă, verigheta sau poate o simplă brățară de aur, vrem ca ele să ne aștepte într-un loc sigur, până le vom ridica.

            În primul rând, atunci când pășim într-o casă amanet, firma trebuie să ne fie cunoscută, cu vechime pe piață, să mai fi auzit de ea. Orice firmă serioasă de amanet care îşi respectă clientul, are semnat un contract cu o firmă de pază, are instalate camere de luat vederi şi geamuri blindate.

            Amanetarul trebuie să verifice şi să evalueze gratuit obiectele pe care vrem să le amanetăm, şi să explice clientului, în detaliu, condițiile şi termenii contractului de împrumut. Trebuie să aibă cântar electronic omologat, iar afișajul trebuie să fie şi la vederea clientului. O firmă serioasă de amanet nu percepe niciodată dobânda la încheierea contractului (reținând dobânda din suma împrumutată), ci la rambursare, când venim să recuperăm bijuteriile. După ce încheiem contractul de amanetare, neapărat trebuie să primim şi noi un exemplar.

Diferența dintre amanetare și vânzare

            De multe ori, atunci când întâmpinăm o problemă financiară, luăm decizia să vindem un bun de valoare pentru a ieși din impas, chiar dacă are valoare sentimentală. De exemplu, un lănțișor primit de la bunici, sau cerceii primiți în dar de la cineva drag. Iar după ce trece acea perioadă de criză, și ne revenim financiar, am fi dorit să nu fi vândut acel obiect.

            Tocmai acesta este avantajul amanetului: îți poți recupera garanția după ce treci de impasul financiar. Așadar, în situația de mai sus, casa de amanet ar fi o alegere mai bună decât vânzarea.

            Mulţi cred că la o casa de amanet, aurul nu se poate vinde, ci doar amaneta. Sau că, dacă vrei să-l vinzi, trebuie să plăteşti dobândă. O casă de amanet corectă şi serioasă nu va pretinde dobândă atunci când clientul doreşte să-şi vândă bijuteriile de care nu mai are nevoie.

            Trebuie ca, atunci când dai bijuteriile, să precizezi că nu le vei mai recupera, şi că doreşti să le vinzi. Amanetarul îţi va evalua gratuit bijuteriile şi îţi va spune suma de bani pe care o vei primi în schimb. Se va face documentaţia necesară, în urma căreia nu vei mai avea nici o obligaţie, şi nici un comision de plătit.

            Preţul oferit pe gramul de aur la amanet, de obicei nu este mai mic decât cel oferit la bijuterii sau oriunde altundeva. Nu înseamnă că, dacă este amanet, îţi va valorifica bijuteriile mai puţin decât în alte locuri.

Cât valorează bijuteriile tale din aur?

            Mulți dintre noi păstrăm bijuteriile – lănțișoare, brățări, inele etc., adunate de-a lungul anilor, primite cadou sau cumpărate chiar de noi. Poate v-ați întrebat cât ar fi valoarea bijuteriilor, în bani. Criteriile de evaluare ale bijuteriilor din aur sunt, în primul rând, greutatea și caratajul.

            Mai întâi, cu ajutorul unei lupe, vom observa care este marcajul înscris pe bijuteria din aur. Marcajul este un punct de plecare, deoarece arată caratajul aurului. Apoi vom cântări bijuteriile, vom verifica și vom afla dacă marcajul înscris corespunde cu realitatea. Aurul care se găsește pe piață din Romănia are caratajul cuprins între 8 K și 24 K. Cu cât caratajul e mai mare, cu atât bijuteria din aur este mai valoroasă.

            Un alt criteriu de evaluare a bijuteriilor este uzura lor. Cu cât uzura e mai mica, cu atât bijuteria valorează mai mult.

Ce trebuie să ştim când cumpărăm aur de la amanet?

            În majoritatea caselor de amanet există şi aur expus spre vânzare. Bijuteriile nerăscumpărate din contractele de amanet, au fost curăţate şi recondiţionate şi au fost scoase la vânzare. Preţul este mai mic decât la magazinele de bijuterii, deoarece nu se mai pune în calcul manopera și pierderea.

            Avantajele de a cumpăra aur de la amanet sunt multe. În mod normal, orice casă de amanet care îşi respectă clienţii, curăţă bijuteriile cu o soluţie specială şi le repară, dacă au vreun mic defect, astfel încât ele arată precum bijuteriile noi. De asemenea, bijuteriile trebuie să fie analizate şi marcate cu marca de garanţie proprie, care certifică titlul înscris pe poanson. Abia apoi le pun la vânzare. Un alt avantaj ar fi acela de a investi în aur, mai ales că preţul aurului e în continuă creştere.

            Totodată, dacă vrem să schimbăm bijuteriile, le putem amaneta sau vinde la amanet, iar în schimbul banilor, ne putem alege alte bijuterii noi, care sunt expuse la vânzare.

            Bineînţeles că, atunci când luăm decizia asta, trebuie să fim atenţi la anumite aspecte. În primul rând, o firmă de amanet serioasă oferă bon fiscal și certificat de garanţie pentru bijuteriile pe care le vinde. În acel certificat trebuie să scrie gramajul şi caratajul bijuteriei din aur.

            La BSG, toate aceste condiţii sunt îndeplinite. De la noi puteți cumpăra liniştiţi bijuterii din aur, economisind și investind în același timp. Acum, la BSG Amanet & Exchange găsești bijuterii noi.

            Fie că ai nevoie rapidă de bani împrumut, fie că dorești să cumperi bijuterii frumoase din aur, sau să vinzi bijuteriile de care nu mai ai nevoie, BSG Amanet & Exchange îți stă la dispoziție.